Diagnosticul HFRS – Febră hemoragică cu sindrom renal

Fundal

Virusul Hantaan (VH) este principalul agent patogen responsabil pentru Febra Hemoragică cu Sindrom Renal (FSRH). FSRH este o boală infecțioasă acută zoonotică, răspândită la nivel global, caracterizată prin febră, hemoragie și insuficiență renală. Boala are un debut acut, o progresie rapidă și o rată ridicată a mortalității, reprezentând o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică. Rozătoarele (cum ar fi Apodemus agrarius și Rattus norvegicus) sunt principalii rezervoare și vectori ai VH. Transmiterea la oameni are loc în principal prin excreții aerosolizate (urină, fecale, salivă), contact direct sau mușcături de vectori. FSRH poate apărea pe tot parcursul anului, iar populația generală este susceptibilă. Conform statisticilor OMS, 32 de țări din întreaga lume au raportat focare de VH, cu o prevalență deosebit de ridicată în Asia de Est, Europa și Balcani.

Markeri anticorpi după infecția cu HV

În urma infecției cu HV, sistemul imunitar uman produce anticorpi specifici, în principal IgM-HV și IgG-HV.

● Anticorpi IgM anti-HV: Servesc ca marker serologic al infecției precoce, apărând de obicei în câteva zile de la debutul simptomelor și sunt cruciali pentru diagnosticul fazei acute.

● Anticorpi IgG-HV: Apar mai târziu și pot persista pe viață, indicând o infecție anterioară sau convalescență. O creștere de patru ori sau mai mare a titrului de anticorpi IgG-HV între probele de ser acute și cele din perioada de convalescență este, de asemenea, diagnostică pentru infecția acută.

Metode comune de diagnosticare a HV

Metodele de laborator actuale pentru detectarea HV includ izolarea virusului, PCR, ELISA serologică și testele imunologice cu aur coloidal.

● Cultura virală și PCR oferă specificitate ridicată, dar necesită mult timp, sunt solicitante din punct de vedere tehnic și facilități de laborator avansate, ceea ce limitează utilizarea lor pe scară largă.

● Micro-imunofluorescența (MIF) oferă o precizie bună, dar necesită un microscop cu fluorescență și o interpretare de specialitate, ceea ce restricționează aplicarea de rutină.

● Testele ELISA și cele pentru aur coloidal sunt adoptate pe scară largă în mediul clinic datorită simplității, vitezei, sensibilității și specificității ridicate și ușurinței de colectare a probelor (ser/plasmă).

Performanța produsului

Caracteristicile testului HV-IgM/IgG (ELISA) de la Beier Bio

● Tip de probă: Ser, plasmă

● Diluția probei: Atât testele IgM, cât și cele IgG utilizează eșantionarea originală din godeuri cu o diluție de 1:11 (100 µl diluant probă + 10 µl probă), simplificând fluxul de lucru și reducând volumul de muncă al operatorului.

● Reactiv gata de utilizare: Toți reactivii sunt gata de utilizare, cu excepția soluției tampon de spălare (concentrat 20×). Codificat prin culori pentru o identificare ușoară.

● Procedura de incubare: 30 min / 30 min / 15 min; complet automatizabilă

● Lungime de undă de detecție: 450 nm cu referință de 630 nm

● Benzi acoperite: 96 sau 48 de godeuri fragile, fiecare cu un cod de produs imprimat pentru trasabilitate și comoditate

Caracteristicile testului HV-IgM/IgG (aur coloidal) de la Beier Bio

● Tip de probă: Ser

● Timp de detectare: Rezultate în 15 minute; nu este nevoie de echipament suplimentar; ideal pentru screening rapid în ambulatoriu, urgențe și în situații dispersate ale pacienților

● Procedură: Adăugați 10 µl de probă în godeul de probă al cardului de testare folosind o pipetă; interpretați rezultatele în 15-20 de minute

Performanța clinică a HV-IgM (ELISA), HV-IgG (ELISA) și HV-IgM/IgG (aur coloidal)